Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a analizat în 2026 un plan radical de reorganizare prin care unele echipe puteau fi reduse cu până la 60%, iar o parte importantă a muncii urma să fie preluată de agenți de inteligență artificială. Planul a provocat nemulțumire în rândul angajaților, iar compania a ajuns în cele din urmă să renunțe la partea cea mai agresivă a restructurării.

Meta voia echipe mult mai mici

Planul, denumit intern Project OT, de la „Organization Transformation”, urmărea să transforme Meta într-o companie în care AI-ul să joace un rol mult mai important inclusiv în activitatea angajaților.

Potrivit informațiilor publicate de Reuters, compania a analizat scenarii în care dimensiunea unor echipe era redusă cu până la 60%, în două etape. Ideea era ca agenții AI să preia o parte dintre sarcinile care erau realizate anterior de oameni.

Este o strategie care, privită strict din perspectiva costurilor, pare logică: dacă un agent AI poate realiza o parte din munca unei echipe cu un cost mai mic, compania poate funcționa cu mai puțini angajați.

Problema este că productivitatea teoretică a AI-ului nu este întotdeauna aceeași cu productivitatea obținută în condiții reale de lucru.

Angajații au aflat, iar reacția a fost puternică

Planul a generat nemulțumire în interiorul companiei. Iar acest lucru este poate la fel de important ca partea tehnică a poveștii.

Într-o companie în care angajații știu că pozițiile lor ar putea fi desființate pentru ca munca lor să fie preluată de AI, apare inevitabil o problemă de încredere.

În cazul Meta, situația a devenit suficient de complicată încât conducerea a renunțat la a doua etapă a reducerilor, cu doar câteva ore înainte de o rundă importantă de concedieri. Reuters a relatat că datele interne au arătat că agenții AI nu produceau rezultatele așteptate.

AI-ul producea mai mult cod, dar nu neapărat mai multe rezultate

Aici se află una dintre cele mai interesante lecții ale experimentului Meta.

Sistemele AI puteau genera cantități foarte mari de cod, însă acest lucru nu s-a tradus automat într-un număr proporțional mai mare de funcționalități sau rezultate utile. În plus, problemele tehnice generate de sistemele AI necesitau timp suplimentar din partea angajaților pentru a fi rezolvate.

Cu alte cuvinte, eliminarea unui angajat nu înseamnă automat eliminarea muncii pe care acesta o făcea.

Dacă AI-ul generează un rezultat care trebuie verificat, corectat, integrat și testat de un om, compania nu a eliminat complet costul uman. Doar a mutat o parte din muncă.

Nu înseamnă că Meta renunță la AI

Faptul că planul de reducere cu până la 60% a fost abandonat nu trebuie interpretat ca o renunțare a Meta la inteligența artificială.

Dimpotrivă, compania continuă să investească masiv în AI și își reorganizează activitatea în jurul acestei tehnologii. În mai 2026, Meta a anunțat concedieri reprezentând aproximativ 10% din forța de muncă și a mutat aproximativ 7.000 de angajați către inițiative legate de fluxurile de lucru bazate pe AI.

Diferența este însă importantă: AI-ul pare să funcționeze mai bine ca instrument care amplifică munca oamenilor decât ca înlocuitor complet al unor echipe întregi.

Experimentul Meta arată limita actuală a AI-ului

Povestea Meta este interesantă tocmai pentru că vine de la una dintre cele mai puternice companii de tehnologie din lume.

Dacă nici o companie cu resursele, datele și infrastructura Meta nu poate pur și simplu să înlocuiască oameni cu agenți AI fără consecințe asupra productivității, atunci ideea că inteligența artificială va elimina rapid milioane de locuri de muncă trebuie privită ceva mai nuanțat.

Asta nu înseamnă că AI-ul nu va elimina anumite joburi. Probabil că unele roluri se vor reduce, iar altele vor dispărea. Însă exemplul Meta sugerează că procesul este mai complicat decât ecuația „un AI = un angajat în minus”.

În multe cazuri, omul care folosește AI-ul poate deveni mai productiv și poate ajunge să facă munca pentru care înainte era nevoie de o echipă mai mare.

Iar aceasta ar putea fi, de fapt, schimbarea majoră de pe piața muncii: nu dispariția imediată a angajaților, ci transformarea radicală a modului în care aceștia lucrează.