Viitorul finanțării agriculturii europene provoacă tensiuni la Bruxelles, înaintea negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, avertizează că fondurile propuse ar putea fi insuficiente pentru susținerea fermierilor. Disputa opune statele care solicită limitarea cheltuielilor europene celor care consideră agricultura un sector strategic, ce trebuie protejat printr-un buget consistent.

Christophe Hansen: îngrijorări privind finanțarea agriculturii

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a transmis un avertisment privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC). Declarațiile au fost făcute miercuri, 7 octombrie, în cadrul unei audieri în fața parlamentarilor francezi, la Paris. Hansen a atras atenția asupra diferențelor dintre pozițiile miniștrilor agriculturii și cele ale guvernelor statelor membre.

Miniștrii responsabili de agricultură susțin necesitatea unui buget stabil și mai generos. În schimb, unele guverne europene solicită reducerea cheltuielilor comunitare. Comisarul a recunoscut că această divergență îi provoacă îngrijorare, mai ales în perspectiva discuțiilor privind viitorul cadru financiar multianual.

Declarațiile sale, relatate de AFP și preluate de AGERPRES, vin într-un moment important pentru agricultura europeană. Uniunea trebuie să stabilească atât volumul finanțării, cât și mecanismele prin care subvențiile vor ajunge la fermieri.

Un buget european de aproape 2.000 de miliarde de euro

Comisia Europeană a prezentat o propunere de buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034. Noul cadru financiar urmărește finanțarea unor priorități precum competitivitatea economică, securitatea, cercetarea, agricultura și dezvoltarea regională.

Pentru agricultură, Comisia a propus protejarea unui nivel minim de aproximativ 300 de miliarde de euro. Această sumă este destinată sprijinului pentru veniturile fermierilor și unor instrumente agricole conexe. Ea include plăți directe, anumite investiții și măsuri pentru gestionarea riscurilor. În actualul exercițiu financiar, 2021–2027, PAC beneficiază de aproximativ 387 de miliarde de euro.

Diferența dintre cele două valori a provocat preocupări în sectorul agricol. Totuși, cifrele nu reprezintă categorii bugetare perfect comparabile. Noua propunere permite finanțarea unor intervenții agricole și din resurse suplimentare, incluse în planurile naționale și regionale. Prin urmare, alocarea finală pentru agricultură va depinde de negocieri și de modul în care vor fi distribuite fondurile.

Germania și alte cinci state solicită disciplină bugetară

Negocierile sunt complicate de pozițiile divergente ale statelor membre. Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia susțin o abordare mai restrictivă a viitoarelor cheltuieli europene.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat recent amploarea reducerilor solicitate de aceste state. Presiunile bugetare sunt alimentate de noile priorități ale Uniunii, inclusiv apărarea, competitivitatea industrială și investițiile strategice. În acest context, agricultura concurează pentru finanțare cu alte domenii considerate esențiale pentru viitorul Europei.

Franța, unul dintre cei mai importanți beneficiari ai PAC, susține menținerea unei finanțări agricole consistente. Parisul pledează și pentru păstrarea caracterului comun al politicii agricole europene. Pentru autoritățile franceze, reducerea sprijinului ar putea afecta competitivitatea fermierilor și capacitatea Europei de a-și asigura producția alimentară.

O schimbare importantă: finanțarea agricolă ar putea depinde mai mult de deciziile naționale

Una dintre cele mai controversate modificări propuse privește organizarea viitoarei PAC. În prezent, politica agricolă beneficiază de fonduri europene dedicate. Pentru perioada 2028–2034, Comisia propune integrarea unei părți importante a finanțării în planuri de parteneriat naționale și regionale. Noua formulă ar oferi statelor membre mai multă flexibilitate în stabilirea priorităților de finanțare.

Totuși, această schimbare ridică întrebări privind păstrarea unor condiții echitabile de concurență pentru fermierii europeni. Curtea de Conturi Europeană a avertizat că diferențele dintre planurile naționale ar putea conduce la dezechilibre. Fermierii din state diferite ar putea beneficia de condiții de sprijin mai puțin uniforme. Instituția atrage atenția și asupra riscului slăbirii legăturii dintre finanțarea agricolă și obiectivele comune ale Uniunii Europene.

Ce riscă agricultura României

Pentru România, negocierile privind viitoarea PAC au o importanță economică deosebită. Subvențiile europene reprezintă o sursă importantă de venit pentru numeroase exploatații agricole. Fondurile contribuie și la modernizarea fermelor, achiziția de echipamente și dezvoltarea infrastructurii rurale. O eventuală diminuare a finanțării ar putea afecta capacitatea fermierilor de a investi și de a face față costurilor de producție.

În același timp, schimbarea regulilor de alocare ar putea modifica distribuția sprijinului între fermele mici, mijlocii și mari. România se numără printre cele 16 state europene care au solicitat, în mai 2026, suplimentarea fondurilor pentru agricultură și politica de coeziune.

Poziția comună reflectă preocupările unor state membre privind posibila reducere a resurselor disponibile pentru sectoarele tradiționale ale bugetului european. Pentru fermierii români, miza nu este doar valoarea totală a subvențiilor. La fel de importante vor fi condițiile de eligibilitate, finanțarea investițiilor și mecanismele de protecție împotriva crizelor agricole.

Securitatea alimentară devine un argument central

Christophe Hansen consideră că agricultura trebuie tratată ca un sector strategic pentru Uniunea Europeană. Potrivit datelor prezentate de comisar, sectorul agroalimentar european reunește aproximativ nouă milioane de exploatații agricole și susține, în sens larg, circa 30 de milioane de locuri de muncă. Hansen a subliniat că menținerea capacității europene de producție alimentară este esențială pentru autonomia economică a Uniunii.

În opinia sa, pierderea acestei capacități ar genera costuri care depășesc valoarea economiilor bugetare realizate pe termen scurt. Argumentul securității alimentare capătă importanță într-un context caracterizat de instabilitate geopolitică, fenomene climatice extreme și volatilitatea piețelor agricole.

Negocierile din octombrie, un test pentru viitorul PAC

Discuțiile privind viitorul buget european intră într-o etapă importantă, dar rezultatul rămâne incert. Următoarea reuniune a Consiliului European este programată oficial pentru 15–16 octombrie 2026, la Bruxelles. Această dată diferă de intervalul 14–15 octombrie menționat în relatarea inițială.

Negocierile vor trebui să găsească un echilibru între finanțarea agriculturii, noile priorități strategice și limitele bugetare susținute de unele guverne. Pentru România, rezultatul va influența atât veniturile fermierilor, cât și posibilitățile de modernizare a sectorului agricol după 2027.

Deocamdată, nu există o decizie finală privind reducerea subvențiilor agricole europene. Cert este însă că viitoarea PAC se află în centrul unei dispute privind distribuirea resurselor Uniunii Europene. Iar rezultatul acestei negocieri ar putea influența competitivitatea agriculturii europene pentru următorul deceniu.