România continuă să ofere avantaje importante investitorilor străini, de la poziția geografică și apartenența la Uniunea Europeană și NATO până la forța de muncă și resursele naturale. În același timp însă, corupția, instabilitatea legislativă, birocrația și unele probleme din sistemul judiciar continuă să afecteze mediul de afaceri. Concluziile apar în raportul „2026 Investment Climate Statements: Romania”, publicat de Departamentul de Stat al SUA.

Documentul american oferă o imagine cu două fețe asupra României: o economie care dispune de avantaje importante pentru atragerea capitalului străin, dar în care investitorii trebuie să țină cont de riscurile instituționale și legislative.

Departamentul de Stat menționează printre avantajele României poziția strategică, apartenența la Uniunea Europeană și NATO, forța de muncă relativ bine educată, salariile competitive și resursele naturale. Aceste elemente fac România atractivă pentru companiile care urmăresc accesul la piețele europene, din Caucaz și Orientul Apropiat.

Printre domeniile în care investitorii americani au identificat oportunități se află IT-ul, industria auto, telecomunicațiile, energia, apărarea, serviciile, industria prelucrătoare, sănătatea, bunurile de consum și sectorul financiar.

Corupția rămâne una dintre problemele semnalate de SUA

Una dintre cele mai importante secțiuni ale raportului este dedicată corupției.

Departamentul de Stat recunoaște că România a făcut progrese semnificative în combaterea fenomenului, dar constată că acesta continuă să reprezinte o provocare.

Această formulare nu este complet nouă. Și raportul american pentru 2024 arăta că România făcuse „progrese semnificative” în combaterea corupției, dar că fenomenul continua să reprezinte o problemă pentru climatul investițional. Documentul menționa inclusiv plângeri ale unor investitori americani privind corupția din sectorul public și privat, fiind indicate cel mai frecvent serviciile vamale, administrațiile municipale și autoritățile financiare locale.

Raportul din 2026 face însă referire și la evoluții mai recente din sistemul judiciar.

Departamentul de Stat amintește concluziile OECD potrivit cărora practicile de corupție rămân răspândite în anumite sectoare, în timp ce dezvoltarea unor mecanisme eficiente de descurajare a fenomenului avansează lent.

Documentul american afirmă totodată că modificări anterioare ale legislației din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție au afectat eforturile anticorupție.

9.635 de cauze penale afectate de prescripție

Unul dintre cele mai importante avertismente privește efectele prescripției răspunderii penale.

Potrivit raportului american, între 2022 și 2025, 9.635 de cauze penale au fost închise în urma intervenirii prescripției răspunderii penale.

Este necesară însă o precizare: cifra nu reprezintă 9.635 de dosare de corupție. Departamentul de Stat utilizează statistica în capitolul dedicat corupției pentru a evidenția efectele mai generale ale problemei prescripției asupra capacității sistemului judiciar de a ajunge la hotărâri definitive.

Problema fusese semnalată anterior și de Comisia Europeană.

În Raportul privind statul de drept din 2025, Comisia arăta că efectele combinate ale jurisprudenței privind prescripția făceau dificilă obținerea unor hotărâri definitive într-un număr important de dosare de corupție referitoare la fapte comise înainte de 30 mai 2022.

Datele Comisiei indicau că, în 2024, instanțele au încetat procesele penale pentru 307 inculpați din cauza intervenirii prescripției, comparativ cu 364 în 2023 și 129 în 2022.

ÎCCJ și problema interpretării prescripției

Raportul american acordă atenție și deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind prescripția.

Problema are în spate o succesiune complicată de hotărâri ale Curții Constituționale, ÎCCJ și Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a arătat, la rândul său, că jurisprudența dezvoltată în România a extins efectele problemei prescripției și a creat un risc sistemic ca un număr considerabil de cauze penale să nu mai poată conduce la aplicarea unor sancțiuni.

În aprilie 2025, ÎCCJ a solicitat Curții de Justiție a UE clarificări suplimentare privind modul în care trebuie interpretat dreptul european în această materie.

Prin urmare, problema menționată de raportul american nu reprezintă o observație izolată a Washingtonului, ci apare și în evaluările instituțiilor europene privind statul de drept în România.

Decizia privind Direcția Generală Anticorupție

O altă problemă menționată în raport privește o decizie a Înaltei Curți din 2025 referitoare la Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Potrivit Departamentului de Stat, decizia a restrâns posibilitatea polițiștilor DGA de a participa la investigații de corupție care vizează persoane din afara Ministerului Afacerilor Interne.

Raportul consemnează că unii procurori au semnalat ulterior situații în care probe strânse anterior de ofițerii DGA au fost excluse de instanțe.

Consecința semnalată de documentul american a fost retrimiterea unor dosare către parchete, unde procurorii au fost puși în situația fie de a obține probe suplimentare, fie de a renunța la acuzațiile respective.

Departamentul de Stat semnalează și limitarea atribuțiilor ANI

Raportul american se referă și la Agenția Națională de Integritate.

O decizie a Curții Constituționale din mai 2025 a avut efecte asupra mecanismului declarațiilor de avere și de interese și, implicit, asupra capacității ANI de a utiliza anumite informații în activitatea sa.

Subiectul este relevant deoarece sistemul declarațiilor de avere și interese reprezintă unul dintre instrumentele importante ale arhitecturii românești de prevenire a corupției și a conflictelor de interese.

Raportul american tratează această evoluție ca pe una dintre modificările instituționale relevante pentru evaluarea capacității României de a preveni și combate corupția.

90% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția răspândită

Percepția mediului de afaceri este un alt indicator utilizat de Departamentul de Stat.

Raportul citează Eurobarometrul realizat în ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea companiilor față de corupție.

Potrivit datelor prezentate, 90% dintre reprezentanții mediului de afaceri din România considerau că fenomenul corupției este răspândit în țară, față de o medie europeană de 63%.

În plus, 62% considerau că funcționarii publici tind să favorizeze membri ai familiei sau prieteni.

Raportul Departamentului de Stat precizează că investitorii americani au reclamat atât corupția din sectorul public, cât și pe cea din mediul privat, printre instituțiile și zonele administrative menționate frecvent aflându-se serviciile vamale, administrațiile locale și autoritățile financiare locale.

Justiția comercială: procese lungi, costisitoare și impredictibile

Problemele semnalate de raport nu se limitează la corupție.

Departamentul de Stat consideră că România recunoaște drepturile de proprietate și drepturile contractuale, dar atrage atenția că exercitarea acestora prin intermediul instanțelor poate deveni un proces de lungă durată, costisitor, dificil și impredictibil.

Companiile străine care desfășoară activități în România au exprimat, potrivit documentului, preocupări inclusiv în privința experienței instanțelor în litigii comerciale complexe.

România dispune de tribunale comerciale specializate în Argeș, Cluj și Mureș, precum și de secții specializate în cadrul altor instanțe, dar raportul atrage atenția asupra expertizei limitate în anumite domenii economice și tehnologice.

Pentru un investitor, problema nu este una pur juridică. Durata unui litigiu, predictibilitatea hotărârilor și posibilitatea efectivă de executare a unei decizii judecătorești sunt factori luați în calcul atunci când este stabilit riscul unei investiții.

Legislația schimbată frecvent afectează mediul de afaceri

O altă critică importantă privește modul în care România adoptă și modifică legislația.

Consultările cu actorii interesați și evaluările de impact sunt obligatorii înaintea adoptării unor acte normative, însă Departamentul de Stat constată că aceste reguli nu sunt aplicate uniform.

Schimbarea priorităților politice și nevoia de consolidare fiscală contribuie, potrivit raportului, la reducerea predictibilității mediului economic.

Problema este deosebit de vizibilă în sectorul energetic, unde schimbările frecvente ale taxelor și reglementărilor pot modifica rapid condițiile economice în care operează companiile.

Astfel de avertismente apar și în rapoartele americane din anii precedenți. Raportul Departamentului de Stat pentru 2024 constata deja că prioritățile schimbătoare ale guvernului conduceau la modificări rapide ale politicilor și legislației și, implicit, la un climat de afaceri mai puțin predictibil.

Achizițiile publice rămân o zonă sensibilă

Raportul identifică probleme și în domeniul achizițiilor publice, unde transparența, concurența și eficiența continuă să ridice dificultăți.

Licitațiile cu un singur ofertant, utilizarea atribuirilor directe și concentrarea excesivă asupra criteriului celui mai mic preț pot reduce concurența și calitatea procesului de achiziție.

Este o problemă importantă inclusiv din perspectiva fondurilor europene, întrucât România administrează în această perioadă investiții de ordinul zecilor de miliarde de euro prin programele europene și proiectele asociate Planului Național de Redresare și Reziliență.

România rămâne însă o destinație importantă pentru investiții

Raportul Departamentului de Stat nu descrie România exclusiv prin prisma acestor probleme.

Din perspectiva Washingtonului, țara continuă să ofere o combinație importantă de avantaje: apartenența la piața unică europeană, poziția geografică, accesul la infrastructura regională, resursele energetice, capitalul uman și integrarea în NATO și UE.

Tocmai de aceea concluzia raportului este una nuanțată: climatul investițional al României rămâne mixt.

Există oportunități importante, însă investitorilor li se recomandă o analiză atentă înaintea luării unei decizii.

Problemele justiției devin și probleme economice

Raportul american scoate în evidență o legătură adesea mai puțin vizibilă: funcționarea justiției și combaterea corupției nu reprezintă doar teme juridice sau politice, ci și factori economici.

Pentru companii, predictibilitatea legislației, durata proceselor, executarea contractelor, transparența achizițiilor publice și riscul de corupție sunt elemente care intră direct în calculul unei investiții.

România dispune de avantaje structurale importante pentru atragerea capitalului străin. Raportul Departamentului de Stat sugerează însă că transformarea acestor avantaje în investiții pe termen lung depinde și de capacitatea instituțiilor de a oferi un cadru juridic stabil, predictibil și aplicat consecvent.